Fragmente

-Oricum eu am venit aici doar ca as te avertizez in legatura cu ceva.Sotul tau...si cu tine sunteti minunati.
In acel moment usa tocmai se crapase si in camera intra barbatul femeii.Impunator intr-un sacou negru care ii dadea un aer de sobrietate si mai pregnant.
Ea se ridica si se duse la el sa-l sarute.Eu l-am salutat cu o miscare din cap.Il detestam. Mi se parea un om cu care nu am ce discuta.
La iesire, dupa ce m-am despartit de Miruna, barbatul ei ma prinse din urma pe alee.Ma lua de brat foarte brusc si strans.:
- Iti sugerez sa nu mai treci pe aici.
Eu ma uitam cu ochi mirati la el.
-Nu mai esti binevenita.Si nu ai fost niciodata, dar Miruna tot insista ca-i face bine rezenta ta. Eu sunt de alta parere. Dupa fiecare vizita de a ta isi  pune tot felul de intrebari. De ce e aici? Cand a ajuns? Unde sunt parintii ei?
-Intrebari la care nu stiti sa-i raspudeti? si  mi-am tras mana din stransoarea lui incepand sa merg in continuare.
-Nu ma intereseaza ce sti, dar noi suntem fericiti asa cum suntem, nu trebuie sa se bage cineva.
-Ma indoiesc ca sunteti fericiti..amandoi. Imi pare rau, dar Miruna imi este prietena si faptul ca ati ajuns sa recurgeti la astfel de lucruri ca sa o aveti langa dumneavastra, ma nefericieste si nu-mi da pace.Si daca ea considera ca prezenta mea ii face bine e clar ca nu-i asa fericita. Si inca un lucru, daca faceti afaceri de genul..acela, are trebuii sa fiti mai discret si sa alegi scuze mai bune.
Omul se uita putin terifiat la mine dupa care se incrunta. Eu zambesc si merg mai departe.Ma grabeam sa ajung la biblioteca.Se inorase si incepuse sa picure.Nu voiam ca rochia proaspat cumparata sa se murdareasca deoarece o taram prin praful amestecat cu apa de pe trotoar.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

amortesc

Printre lacrimi

nu stiu