batranetea ca un fior rece al singuratatii. si nu-ti dai seama; cat esti tanar arzi dupa el, dar la sfarsitul tineretii ii simti gustul amar fiind insotit de toate pacatele vietii.
si cu cat esti mai aproape de moarte cu atat iti doresti mai mult sa o vezi, dar ea te lasa sa te chinui in zilele din urma de amar si suferinta, trecandu-ti pe din fata ochilor fiecare  secunda a vietii si vazand fiecare fapta a ta.
si tu suflete nu vrei sa te ingrijestide pe acum de aceste zile din urma? acum cand  poti inca a privii viata si lumea in ochi. sa poti murii impacat cu creatorul tau si sa poti lasa lumii acel "tandru adio nepasator".

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

amortesc

Printre lacrimi

nu stiu