delir

frunzele, norii, scoarta copacului din care musc, lumina care ma inneaca; ma imbata mirosul de cauciuc ars, ma arde gandul neputintei..."nu-i nimic"spune, "da-i cu verde, ca sa se vindece".
"haide speranta" strig la un nor, "salveaza-ma!".
...ce rece e lumina asta... albastra ce ma lasa rosie
Am explodat cu o tepusa infipta in mine.Pe fata si in inima au crescut buruieni
"De cand nu au mai fost atinse?" spune o privire, care se uita la spectacol
"De cand au murit copacii." ii raspund mainile mele, cazand

Comentarii

  1. S e r e n e6 decembrie 2011 la 19:37

    "Dă-i cu verde, că să se vindece".
    Îmi place, o imagine perfectă . Mulțumesc pentru comentarii scumpa .
    Continuă să scrii . :)*

    RăspundețiȘtergere
  2. Julie~8 decembrie 2011 la 18:35

    merci, o sa mai scriu cand o sa mai strang idei ...de prin caiet

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

amortesc

 Se lasa iar ceata Usor usor, ca un fum in plamani, ma lasa fara aer, incet incet Incerc sa nu ma pierd Pamantul devine iar o mlastina Ma simt pierduta Nu stiu de ce trag atatea dupa mine Incerc sa merg pe doua drumuri in acelasi timp Raman fara vlaga Si timpul imi trece Amortesc
Citiți mai multe

Printre lacrimi

 Ma simt ca un impostor in propia mea viata, din ce in ce mai mult. De la o vreme parca simt lucruri pe care nu ar trebuii sa le simt. Si simt mai mult decat ar trebuii. Nu inteleg de ce a devenit complicat. Era asa simplu totul inainte. Am stricat tot. Cu mine, cu cei din jur..cu tot. Si m am pierdut. Nu asa ar fi trebuit sa fie. In primul rand nici nu se punea problema sa fie ceva. Undeva pe drum m am pierdut pe mine. Nici nu cred ca m am avut. Imi leg mintea de distrageri si uit mereu unde sunt. Chiar nu stiu ce sa fac si atunci cand am impresia ca am reusit sa ma adun vad ca mai mult ma imprastii. Ce e cel mai trist  ca n am pe nimeni cu care sa vorbesc. Cel putin asa ma simt. Ma vad din ce in ce mai singura. Chiar nu vreau sa ranesc pe nimeni. Asa ca ajung sa ma ranesc singura doar ca sa fac zilele mai usor de trecut peste ele. Ma urasc atat de tare incat... Si nu e nimic care sa ma ajute cu adevarat. Cel putin nu stiu eu. Si ma gandesc din ce in ce mai mult sa tin pentru...
Citiți mai multe

nu stiu

Ce am pierdut? Stiu ca am pierdut ceva.  Si acum cand aflu, doare foarte tare.  Dar nu stiu de ce. Ceva simt cum se distruge in mine. Parca daca ma fac cumva fericita doar innabus sentimentul ala de tristete, si ca poate sa urmeze oricand un moment in care nu l mai pot tine si am sa explodez si nu v a fi bine pentru ca ceva rau se v a intampla. Nu pot sa controlez ce se intampla...
Citiți mai multe