resemnare

Ma simt ciudat. parca as fi in corpul altcuiva, se schimba.
Traiesc intr'o gloata de celule, intr'o adunatura, care supravietuieste pe pamant 70-80 de ani apoi intra in pamant si putrezeste. ai spune:ce urat! dar asa e. nu pot schimba asta. organism si alte cuvinte stiintifice care ma duc sa zicem...in ceata.
nu-mi place. dar nu pot face nimic. abia astept sa mor. astept lucrul asta ca si cum as astepta vacanta.
ma resemnez. o sa astept 60-70 de ani ca sa mor. trec prin anii astia si gata. o sa merg ca pe un drum lung: pe jos, cu mainile in buzunar si capul gol.
ciudata viata. as vrea sa fie si mai monotona de atat. sa stau pe o banca si viata sa treaca pe langa mine, dar e prea lejer si nu pot, desi as vrea
e inutil. tot ce fac e inutil. o sa vorbesc putin ca sa nu fiu plictisitoare, ca sa se creada ca sunt misterioasa. mai sunt si uituca. intrebarile interesante le pun cuiva, dupa ce, nu mai vorbesc cu persoana respectiva...in mintea mea.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

amortesc

Printre lacrimi

nu stiu